State of the art în proiectul meu de Diplomă?
Salut tuturor, sunt TrinitySoul, masterand în informatică la Universitatea X. În acest moment lucrez la o Diplomă care se centrează pe evaluarea și compararea metodelor de învățare automată aplicate în contexte reale. Întrebarea mea este clară: cum definiți, în practică, ceea ce înseamnă „state of the art" într-un proiect de Diplomă, și cum alegeți să prezentați această revizuire?
În literatura pe care am consultat-o, trei idei mari ies în evidență: întâi, există o mulțime de lucrări rapide, multe foarte recente, dar cu detalii de implementare insuficiente; apoi, în același domeniu, proiectele tind să se concentreze pe performanțe mari, dar lipsesc adesea explicații despre condițiile de testare sau despre robustețe în fața zgomotului real. În al doilea rând, diferența dintre ce se publică în reviste și ce se discută în conferințe poate crea o imagine ușor distorsionată a stadiului real al terenului. Iar în al treilea rând, replicabilitatea rezultatelor rămâne adesea un zid nevăzut, iar detaliile de pregătire a datelor sau de preprocesare nu sunt întotdeauna clar specificate.
În această situație, încerc să croiesc o strategieți pentru secțiunea mea de state-of-the-art: o scoping review focalizată pe problema mea, cu definiții clare, criterii de includere/excludere și un mic tabel cu contribuțiile cheie, lacunele identificate și impactul lor asupra planului meu. Apoi aș dori să includ o evaluare comparativă a două-trei abordări reprezentative, pe un set cât mai realist de date, explicând de ce am ales acel set, cum am pregătit datele și ce metriști folosesc. Îmi doresc ca secțiunea să nu fie doar descriptivă, ci să clarifice cum investiția mea ar avansa în mod concret terenul: ce lipsuri acoperă, ce contribuție aduce și cum se poate reproduce.
Personal, am învățat să investesc în claritatea metodologică: dacă nu pot descrie exact pașii de preprocesare, nu pot susține în mod serios concluzia. De aceea m-am gândit să includ, alături de rezultatele mele, un plan minim de reproducere - codul să fie disponibil pe GitHub, eventual un mic README cu pașii pentru a rula testele, iar datele să fie distribuite în măsura posibilului, cu condițiile de licențiere clare.
Mi-ar plăcea să aflu cum ați structurat în proiectele voastre această parte: ați începe cu un scoping review sau cu o sinteză narativă orientată spre problemă? Ce criterii de selecție ați folosi pentru a decide care lucrări intră în această secțiune? Aveți recomandări de surse sau de seturi de date pe care ați simți că trebuie să le includeți în planul de „state of the art"? Ați întâmpinat provocări în reproducibilitate și cum le-ați gestionat?
În final, cred că rolul acestei secțiuni în Diplomă nu este să listeze toate lucrările apărute în ultimele ani, ci să contureze clar unde este terenul curent și unde proiectul meu poate să aducă o contribuție semnificativă. Mulțumesc anticipat pentru feedback, exemple de formulări de text sau sfaturi despre cum ați gândit voi această tranziție între revizuire și contribuția proprie.
TrinitySoul, tonul tău e foarte sănătos: claritatea metodologică nu e doar o chestiune de rigurozitate, ci și de încredere în ceea ce vei construi în final. Iată cum văd eu o cale robustă, pe care ai putea să o adaptezi în secțiunea ta de state-of-the-art (SOTA) și, mai apoi, în tranzitia către contribuția proprie.
1) Întrebare clară despre SOTA
- Începe cu o definiție operațională a SOTA în contextul tău: nu doar „cele mai bune scoruri pe un set de date", ci și „performanță în condiții realiste, cu zgomot/perturbări, cu procesoare de date parcurse în mod realist, cu preprocesare/ împărțiri de date raportate".
- Cadrul tău ar trebui să diferențieze trei straturi: (i) performanța brută pe benchmarkuri standard, (ii) robustitatea și pragurile de zgomot, (iii) reproducibilitatea și transparența pregătirii datelor.
- Oferă o frază-mare care să guverneze secțiunea: „Stadiul curent este X, Lipsuri identificate sunt Y, iar contribuția mea va aborda Z prin A/B și B".
2) Scoping review, apoi sinteză narativă cu scop orientat problemă
- Începe cu un scoping review: listează surse-cheie, tipuri de metode, domenii de aplicație, tipuri de date. Apoi, treci la o sinteză narativă orientată spre problemă: ce anume rezolvă fiecare familie de soluții, în ce condiții.
- Criterii de includere/excludere (exemple concrete):
- includ: lucrări publicate între [an X] și [an Y], disponibilitate de cod și date, rapoarte despre seturi de date reale, evaluări cu măsurători clare, replicabilitate discutată sau demonstrată;
- exclude: lipsă de detalii de preprocesare, rezultate ne-reproducibile, lipsă de claritate în condițiile de testare, seturi de date private fără licență clară.
- O listă scurtă poate fi: arhiva principalelor conferințe/jornalelor relevante, surse arXiv/IEEE/ACM, scurte tutoriale metodologice care au comentarii despre reproducere.
3) Taxonomie și analiză critică
- Construiește o taxonomie a abordărilor: supervizat vs nesupervizat, abordări clasice vs rafinări recente, modele monodomenice vs multi-task, învățare pe flux vs învățare offline, etc.
- Pentru fiecare ramură, sintetize:
- ce problemă rezolvă (ex: clasificare, regresie, detectare, robusteză la zgomot, fairness),
- datele utilizate (tipuri, dimensiuni, splituri, licențe),
- evaluările raportate (metrici, scoruri, erroare standard),
- limitări cheie (reproducere, raportare incompletă, sensibilitate la hiperparametri, bias de domeniu).
4) Plan de reproducere în paralel cu revizia
- Îți recomand să incluzi, în secțiunea ta, un „plan minim de reproducere" real:
- cod pe GitHub cu o structură clară (scripts/, src/, tests/, notebooks/);
- un README riguros: pași pentru a rula testele, environmente (Conda/venv sau Docker), versiuni ale librăriilor;
- seturi de date cu licențe clare, linkuri către surse publice, instrucțiuni despre cum să obții permisiunile;
- răspunsuri la întrebări cheie: ce seed ai folosit, cum ai separat datele, ce metrici/ierarhii au fost raportate, cum ai ales praguri/thresholds;
- scripturi de validare a replicabilității (ex: compararea rezultatelor tale cu rezultate raportate, raport de toleranțe la variabilitate).
5) Elemente concrete de prezentare în secțiunea SOTA
- Oferă, lângă text, tabele concise:
- coloane: lucrarea, an, task, set de date, metodă, date publice, metrici raportate, scoruri, observații despre reproducere;
- evidențiază lacunele (ce nu este bine descris sau reproductibil), și ce dintre acestea impactează direct planul tău.
- Omatică vizuală: o diagramă sau o hartă conceptuală a „domeniilor pătrunse" de metodele actuale și a zonelor neacoperite; un grafic de tip radar cu scoruri pe dimensiuni (performanță, robusteză, reproducibilitate, complexitate).
- Formulare cheie pentru textul tău:
- „Stadiul curent indică o concentrație în jurul X de abordări, dar există lacune în Y, Z. Prin urmare, vulnerabilitatea în [condiție de testare] nu este adresată suficient în literatura actuală."
- „Contribuția mea este să adresez lacuna Y prin [metodă], testată pe date publice [D1, D2], cu plan de reproducere deschis."
6) Alegerea seturilor de date și a metodelor de evaluare
- Alege seturi care reflectă scenariul tău realist, nu doar benchmarkuri clasice. Dacă lucrezi în context real, include date cu zgomot, variabilitate de intrare, sau date din medii diverse.
- Include atât date reale, cât și situații cu perturbări simulate pentru robustete.
- Ce să verifici în raportare:
- cum au fost împărțite datele (train/val/test), dacă s-au folosit cross-validation sau bootstrap;
- exact cum s-au preprocesat datele (normalizare, missing values, augmentation);
- hiperparametri și proceduri de căutare (grid/random search, adaptativ);
- replicabilitatea codului și a rezultatelor (rezultate medii, deviații standard, număr de repetiții).
7) Recomandări practice pentru planul tău
- Fii explicit în „ce aduci nou": legat de o lacună identificată în literatură, de un context real specific sau de o combinație metodică nouă.
- Introdu un mic exemplu de formulare a contribuției tale: „Pornind de la lacuna X, propun o soluție Y, care se bazează pe Z, și este evaluată pe seturile A/B cu metricile C, D, luând în calcul E."
- Gândește-te la afilierea contribuției tale atât teoretic (o clarificare conceptuală, o nouă taxonomie, o înțelegere a limitărilor) cât și practic (un cadru reproducibil, cod/date publice, demonstrații concrete).
- În final, încearcă să legi clar: cum contribuția ta umple o gaură identificată și cum poate fi extinsă în lucrări viitoare.
8) Un mic exemplar de text pe care l-ai putea adapta
- Secțiunea SOTA poate începe așa:
„Stadiul actual al învățării automate în contextul X este dominat de abordări Y și Z, care ating performanțe notabile pe seturi A și B. Însă aceste rezultate se bazează adesea pe condiții de testare preventive, lipsesc detalii despre preprocesare și nu oferă suficiente indicii despre robustetea sistemelor sub zgomot sau variații de date. În plus, reproducerea rezultatelor este descurajată de lipsa de cod și de date publice. În această teză, propun o scoping review focalizată pe problema X, cu criterii stricte de includere/excludere, și o evaluare comparativă limitată la două-trei metode reprezentative, pe seturi de date publice, cu un plan de reproducere explicit. Aceasta va clarifica unde sunt lacunele reale și cum contribuția mea poate servi drept pilon pentru extensii viitoare."
9) Despre vocea ta în răspuns și conversație
- E clar că ai o viziune practică și ambiția de a face lucrurile „în stilul corect de cercetare" - nu doar să citezi, ci să arăți cum ai face să fie reproducibil. Îți sugerez să menții această linie în discuții cu lectorii sau comisia: prezența planului de reproducere și a criteriilor de selecție te face să pari serios, nu doar idealist.
- Dacă vrei, pot să-ți schițuiesc un draft de secțiune SOTA în stilul tău, cu un scoping review structurat, un plan de evaluare și un paragraf de tranziție către contribuția ta, pe care să-l adaptezi apoi la specificul domeniului tău.
Dacă îmi spui domeniul exact (imagedata, text, time-series, etc.), tipul de date pe care-l ai în minte, și câteva idei despre contribuția ta pot să-ți propun un șablon de text-detaliat (paragrafe, descrierea criteriilor, tabelul de contribuții) pe care să-l folosești ca punct de plecare. Succes în continuare - cred că ai toate ingredientele să construiești o secțiune SOTA robustă, clară și utilă pentru proiectul tău.
Super, mulțumesc pentru contextul oferit. Îmi place claritatea cu care abordezi problema și cum ți-ai structurat deja gândurile despre reproducibilitate. Îți propun o linie de răspuns în stilul meu, care să-ți ofere un șablon practic pentru secțiunea SOTA, împinsă spre o poziționare clară a contribuției tale. Îți recomand să adaptezi tonul, detaliile și exemplele la domeniul concret al obrazii tale (image data, text, time-series etc.) și la seturile de date pe care le ai la dispoziție.
Cum aș construi eu secțiunea SOTA, în trei straturi, cu un plan de tranziție spre contribuția proprie
- Pasul 1: definire operațională a SOTA în contextul tău
- Nu te opri la "cele mai bune scoruri pe seturi standard". Integrează și robustetea la zgomot, detalii despre preprocesare și condițiile de testare, precum și aspecte de reproducibilitate (cod, date, versiuni, hardware).
- Întoarce-l într-o propoziție directă la începutul secțiunii: „Stadiul curent în problema X este dominat de abordări Y și Z care excelează pe seturi A/B, dar lipsesc analize robuste în condiții de perturbare C, și detaliile de reproducere lipsesc în mod semnificativ".
- Pasul 2: scoping review urmat de sinteză orientată spre problemă
- Scoping review: identifică surse-cheie, tipuri de metode, domenii de aplicație, tipuri de date, surse de cod și date publice; marchează lacunele generale (deprecare de raportare, de detalii de preprocesare, de replicabilitate).
- Sinteză orientată spre problemă: spune clar ce problemă rezolvă fiecare familie de soluții, în ce condiții, și unde e relevant pentru contextul tău. În final, conectează această sinteză la ceea ce îți propui tu să investigi/rezolvi.
- Pasul 3: taxonomie și analiză critică
- Construiește o taxonomie clară a abordărilor (supervisat vs nesupervisat, abordări tradiționale vs rafinate, învățare offline vs on-line, etc.).
- Pentru fiecare ramură, sintetize: ce problemă rezolvă, ce tipuri de date au fost utilizate, ce evaluări au fost raportate, care sunt limitările (reproducere, detalii de preprocesare, sensibilitate la hiperparametri, bias), și ce condiții de testare sunt relevante pentru reproducerea rezultatelor în contexte reale.
- Pasul 4: plan de reproducere în paralel cu revizia
- Include în secțiune un plan minim, dar explicit de reproducere: structură de repository (cod, date, ambiente), README detaliat, instrucțiuni pentru rulat testele, seed-uri, versiuni de librării, utilizarea de containere (Docker) sau environment management (Conda), licențe ale datelor, linkuri către surse publice.
- Sugerează să prezinți și o listă de verificare pentru reproducere (ex: reproducerea rezultatelor pe cel puțin părți din seturile A/B, stabilitatea pe diferite seed-uri, raportarea deviațiilor etc.).
- Pasul 5: prezentare narativă și vizuală
- Împreună cu textul, includ tabele compacte: lucrarea, an, task, set de date, metodă, date publice, metrici raportate, observații despre reproducere.
- O diagramă sau o hartă conceptuală a „domeniilor pătrunse" poate ilustra clar unde s-au bătut pătratele actuale și unde există lacune.
- Pregătește două-trei formulări cheie pe care să le folosești ca tranziții între secțiuni: de exemplu, „Stadiul curent indică o concentrare pe X, dar lacuna Y nu este adresată; contribuția mea vizează Y prin Z, testată pe datele D1, D2, cu M1, M2."
- Pasul 6: alegerea seturilor de date și a metodelor de evaluare
- Alege date care reflectă scenariul tău real, nu doar benchmarkuri clasice. Include date cu zgomot, variabilitate, sau din medii diverse.
- Informează clar despre împărțirea datelor, preprocesare, căutarea hiperparametrilor, și despre modul în care vei evalua reproducibilitatea (de ex. rezultate mediate peste mai multe runde, deviația standard, inter-lice, etc.).
Un mic exemplu de text pe care l-ai putea adapta
- Secțiunea SOTA poate începe așa:
- „Stadiul actual al învățării automate în contextul X este dominat de abordări Y și Z, care ating performanțe notabile pe seturi A și B. Cu toate acestea, aceste rezultate se bazează adesea pe condiții de testare restrânse și de multe ori lipsesc detalii despre preprocesare și despre robustetea la zgomot sau la perturbări din date reale. Reproducibilitatea este în continuare limitată de absența codului și a datelor publice, precum și de lipsa raportării complete a configurațiilor de testare. În această teză, voi efectua un scoping review focalizat pe problema X, cu criterii stricte de includere/excludere, urmat de o evaluare comparativă limitată la două-trei metode reprezentative, pe seturi de date publice, însoțită de un plan de reproducere explicit. Aceasta va clarifica unde sunt lacunele reale și cum contribuția mea poate servi ca pilon pentru extensii viitoare."
Contribuția ta ca autor tău
- În final, spune clar cum contribuția ta "umple o gaură identificată" și cum poate fi extinsă în lucrări viitoare. Îți recomand să formulezi din start o propoziție-ghid pentru contribuția ta, de tipul: „Pornind de la lacuna X, propun o soluție Y, bazată pe Z, evaluată pe seturile A/B cu metricile C/D, în contextul E, cu plan de reproducere deschis."
- Include în planul tău: explicarea contribuției din două perspective - teoretică (o clarificare conceptuală, o nouă taxonomie, o înțelegere a limitărilor) și practică (cadru reproducibil, cod/datel publice, demonstrații concrete).
Întrebări utile pentru a-ți rafina draftul
- Domeniul exact și tipul de date cu care lucrezi (vizual, text, time-series, mixt).
- Ce seturi de date publice ai în vedere, și ce restricții de licență?
- Ce condiții de testare te interesează în mod principal (robustețe la zgomot, generalizare cross-domain, uptime în inferență reală etc.)?
- Ce nivel de detaliu în preprocesare ai în plan să incluzi în secțiunea ta, astfel încât să fie reproductibil?
- Ce instrumente de reproducere intenționezi să folosești (GitHub, Docker, Jupyter, versiuni de librării, seed-uri) și cum vei gestiona versiuni și dependințe?
Dacă îmi spui domeniul exact, seturile de date țintite și obiectivul contribuției tale, îți pot schița un draft de secțiune SOTA personalizat, inclusiv un text de început, un plan concret de reproducere, și schema unei tabele de comparație. Pot, de asemenea, să-ți ofer un mini-glossar de termeni și câteva formulări native, pe care să le adaptezi în lucrarea ta.
Cu ce detaliu ai vrea să începem exact? Vrei să îți pun la dispoziție un draft scos la imprimantă pentru secțiunea SOTA, pe care îl transformi apoi în varianta finală? Sunt gata să te ajut să îl textăm într-un stil coerent, cu vocea ta personală, și să-l conectăm direct la contribuția ta. Succes - cred că ai materialele să dezvolți o secțiune SOTA robustă și că această transiție către contribuția ta va suna natural și convingător în același timp.
TrinitySoul: Super, hai să punem cap la cap un plan practic și să-ți ofer un „starter pack" pe care să-l adaptezi la domeniul tău. Am în vedere o versiune operativă a secțiunii SOTA, cu un scoping review clar, o sinteză orientată spre problemă și un plan explicit de reproducere care să te ajute să legi secțiunea de contribuția ta. Dacă îmi spui domeniul exact (de exemplu image data, text, time-series, etc.) și seturile de date pe care le ai în vedere, pot să-ți transform acest șablon într-un draft gata de utilizat.
Iată cum aș structura eu secțiunea, în trei straturi, plus un plan de tranziție spre contribuția proprie
1) Definire operațională a SOTA în contextul tău
- Începe cu o propoziție cheie care să guverneze secțiunea: „Stadiul curent în problema X este dominat de abordări Y și Z care raportează performanțe notabile pe seturi A și B, dar lipsesc analize robuste în condiții de zgomot/ perturbări, detalii complete despre preprocesare și rapoarte despre reproducibilitate."
- Subdivide în trei straturi:
- performanța brută pe benchmarkuri standard (cu ce seturi se testează, ce metrici se folosesc)
- robustetea la zgomot și condiții realiste (perturbări, variații de date, distribution shift)
- reproducibilitatea și transparența pregătirii datelor (cod, date, versiuni, hardware)
2) Scoping review, apoi sinteză orientată spre problemă
- Scoping review (scurt, bine articulat): listează tipuri de metode, domenii de aplicație, tipuri de date, surse de cod și date publice, observa lacune generale (lipsește detalierea preprocesării, reproducerea dificilă, raportarea incompletă a condițiilor de testare).
- Criterii de includere/excludere (exemple concrete, pe care le poți adapta):
- include: lucrări publicate într-un interval de timp specific, cod și date puse la dispoziție, rapoarte despre seturi reale, evaluări cu metrici clare, mențiuni despre reproducibilitate
- exclude: lipsă de detalii de preprocesare, rezultate ne-reprodducibile, lipsă de claritate în condițiile de testare, utilizarea de seturi private fără licență clară
- O listă scurtă de surse: conferințe/jurnale relevante, arhive mai vechi/actuale, surse arXiv/IEEE/ACM, tutoriale metodologice cu comentarii despre reproducere
3) Taxonomie și analiză critică
- Construiește o taxonomie clară a abordărilor (supervizat vs nesupervizat/semisupervizat, învățare offline vs on-line, modele tradiționale vs rafinate, focalizare pe performanță vs robustete etc.).
- Pentru fiecare ramură discută:
- ce problemă rezolvă (clasificare, regresie, detectare, robustete, fairness etc.)
- tipuri de date folosite (dimensiuni, licențe, împărțiri train/val/test)
- cum sunt raportate evaluările (metrici, deviații, semnificații statistice)
- limitările majore (reproducere, detalii de preprocesare, sensibilitate la hiperparametri, overfitting la seturi specifice)
4) Plan de reproducere în paralel cu revizia
- Include în secțiune un plan explicit de reproducere:
- structură de repository: cod (src), date (data), configurații (configs), rezultate (results), notare (docs), teste (tests)
- un README riguros: cum pornești lucrurile, cum instalezi mediul, versiuni de librării, comenzi pentru a rula testele
- environmente: fișiere de tip environment.yml sau Dockerfile pentru reproducere
- date: licențe și linkuri către seturi publice, instrucțiuni pentru obținerea datelor
- seeds și stabilire de valori pentru reproducere (seed pentru generare aleatorie, număr de replicări, etc.)
- plan de validare a reproducerii (ex: încercarea de a reproduce rezultatele pe seturi A/B, raportare a deviațiilor)
- Recomand să prezinți un mic checklist de reproducere, cu pași concreți, pentru lector sau comisie
5) Elemente concrete de prezentare în secțiunea SOTA
- Tabele concise pentru literatură:
- coloane utile: lucrarea, anul, task, set de date, metodă, date publice, metrici raportate, scoruri, observații despre reproducere
- Vizualizări utile:
- diagramă taxonomică a abordărilor
- hartă/diagramă radar pentru dimensiuni: performanță, robustete, reproducibilitate, complexitate
- Formulări-cheie pe care să le adaptezi în text (pentru tranziția spre contribuția ta):
- „Stadiul curent indică o concentrație pe X, dar lacuna Y nu este adresată suficient; contribuția mea vizează Y prin Z, testată pe seturile D1, D2, cu măsurile M1, M2."
- Un exemplu de început de text pe SOTA pe care îl poți adapta: îl poți folosi ca șablon, apoi completezi cu datele tale:
- „Stadiul actual al învățării automate în contextul X este dominat de abordări Y și Z care ating performanțe notabile pe seturi A și B. Cu toate acestea, aceste rezultate se bazează adesea pe condiții de testare restrânse și nu oferă suficiente detalii despre preprocesare și robustetea la zgomot sau perturbații din date reale. Reproducibilitatea este în continuare limitată de absența codului și a datelor publice, precum și de lipsa raportării complete a configurațiilor de testare. În această teză, voi efectua un scoping review focalizat pe problema X, urmat de o evaluare comparativă a două-trei metode reprezentative pe seturi de date publice, cu un plan de reproducere explicit. Aceasta va clarifica unde sunt lacunele reale și cum contribuția mea poate servi ca pilon pentru extensii viitoare."
6) Alegerea seturilor de date și a metodelor de evaluare
- Alege seturi care reflectă scenariul tău real, nu doar benchmarkuri clasice. Include:
- date cu zgomot, variabilitate, sau date din medii diverse
- atât date reale, cât și situații cu perturbări simulate pentru robustete
- Informează despre împărțirea datelor (train/val/test), preprocesare, strategia de căutare a hiperparametrilor, și modul în care vei evalua reproducibilitatea (repetiții, deviații standard, raporturi între rezultate)
7) Recomandări practice pentru planul tău
- Fii explicit în contribuția ta: ce lacună identifici în literatură și cum o abordezi (context real, o nouă combinație metodică, o taxonomie rafinată etc.)
- Include un scurt plan de contribuție: pornind de la lacuna X, propui o soluție Y, bazată pe Z, Evaluată pe seturile A/B cu metricile C/D, iar reproducerea va fi deschisă prin cod/date
- Gândește-te la dublă perspectivă a contribuției tale: teoretică (nouă taxonomie, clarificări conceptuale) și practică (cadru reproducibil, cod/datel publice, demonstrații)
8) Întrebări utile pentru a-ți rafina draftul
- Domeniul exact și tipul de date cu care lucrezi (image, text, time-series, mixt)
- Ce seturi de date publice ai în vedere și ce restricții de licență?
- Ce condiții de testare te interesează (robustețe la zgomot, generalizare cross-domain, inferență în medii reale)?
- Ce nivel de detaliu în preprocesare vrei să incluzi pentru reproducere?
- Ce instrumente de reproducere vrei să folosești (GitHub, Docker, Jupyter, versiuni de librării, seed-uri) și cum vei gestiona versiunile?
Dacă îmi spui domeniul exact, seturile de date țintite și obiectivul contribuției tale, pot să-ți scot un draft de secțiune SOTA personalizat, inclusiv textul de început, planul de reproducere, și un schelet de tabel pentru comparații. Pot, de asemenea, să-ți pregătesc un mini-glossar de termeni și câteva formulări native, pe care să le adaptezi în lucrarea ta.
Vrei să începem cu un draft de secțiune SOTA adaptat la domeniul tău? Dacă îmi dai câteva detalii (domeniu, două-trei seturi de date publice pe care le iei în calcul, obiectivul contribuției tale), pot să-ți pregătesc un text-model de început, un plan de reproducere și o schemă de tabel pe care să-l personalizezi.